Deținătorul recordului:
Peștera Emil Racoviță
Record:
Lungimea totală a pasajelor constituie 92 km, suprafața 206,5 mii m2,
volumul 550 mii m3
O peșteră situată în zăcăminte de gips pe teritoriul Moldovei și Ucrainei. Lungimea totală a pasajelor este de 92 km, suprafața este de 206,5 mii m2, volumul este de 550 mii m3. În ceea ce privește lungimea, se pretinde a fi a treia din lume printre peșterile de gips și a 27-a dintre cele mai lungi peșteri din lume.
Peștera este situată în regiunea est-europeană, în locul unde se ating frontierele a trei state: Ucraina, Moldova și România. Una dintre granițe - moldo-ucraineană - trece direct deasupra peșterii.
Labirintul peșterii se întinde de la intrare în direcțiile nord-vest (spre Ucraina) și nord-est (spre Moldova). Granița dintre Ucraina și Moldova, care trece peste labirint, o împarte în 2 părți: nord-vest (ucrainean) și sud-est (moldovenesc).
Singura intrare în peșteră este situată pe teritoriul Republicii Moldova, lângă satul Criva, raionul Briceni, la 360 de metri de granița cu Ucraina.
În publicații există 3 date ale descoperirii peșterii: 1959, 1969, 1977. Acest lucru se datorează următoarelor:
În 1946, în zona satului Criva, ca urmare a explorării geologice, a fost descoperit un depozit de gips, care se află aproape de suprafață. În 1954, exploatarea comercială a gipsului a început prin exploatarea în aer liber. În 1959, după o explozie, s-a deschis o cavitate în peretele carierei, din care a ieșit apă. Dar atunci nu a fost deschis sistemul în sine, ci doar una dintre galeriile superioare. Întrucât s-a prezis prezența apei subterane, în proiectul de organizare a muncii a fost inclusă organizarea stației de pompare. Volumul mediu de apă pompată este de 8000 de m3 pe zi. Pe baza acestui fapt, literatura indică 1959 ca fiind anul descoperirii peșterii.
A doua dată este august 1969, când mai mulți oameni de știință ai departamentului de Geografie al Academiei de Științe din RSSM (Besleaga, Verina, Ignatiev, Cravciuc, Suhov) au făcut prima încercare de a intra în peșteră. Din păcate, cercetătorii nu au reușit să meargă mai mult de 60 de metri, din cauza argilei foarte umede și lipicioase, a numeroaselor zone inundate.
Sistemul de peșteri prezintă un mare interes pentru karstologi și speologi din punctul de vedere al conexiunii sale cu tectonica, evoluția condițiilor hidrogeologice, speleolitogeneza, dezvoltarea sa în condiții de drenaj artificial și posibilitatea utilizării acestuia în scopuri turistice. Toate acestea fac urgentă ridicarea problemei organizării unei stații speologice pe baza acesteia.
În 1991, prin decretul Guvernului Republicii Moldova nr. 664 din 28.11.1991 „Cu privire la luarea sub protecția de stat a unei peșteri carstice situate în vecinătatea satului Criva, raionul Briceni”, peștera a fost luată sub protecția statului.
Comments